Interferențe culturale româno-sârbe

Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România, Timișoara, Uniunea Sârbilor din România, 2007, 260 p.

Sub auspiciile Uniunii Sârbilor din România a apărut, în 2007, în orașul de pe Bega, volumul lui Ivo Muncian, Scriitori sârbi din România. Cartea se vrea a fi o „trecere în revistă” a oamenilor de cultură sârbi, născuți și crescuți pe meleaguri românești, după spusele autorului, în Cuvântul înainte.
Literatura sârbă, pe lângă cea maghiară sau germană, constituie un reper demn de luat în seamă în dezvoltarea culturii bănățene. Au apărut opere sârbești încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul Banatului, dovadă fiind primii autori de origine sârbă ce și-au manifestat talentul scriitoricesc în planul culturii românești.
În opinia autorului volumului de față, primul scriitor sârb născut pe teritoriul țării noastre și întemeietorul literaturii sârbe moderne care a transformat „vechile scrieri medievale cu caracter hagiografic într-un demers al timpurilor moderne” este Ðeorđe Branković (1645-1711).
Ceilalți autori, prezentați în succinte portrete, urmează tradiția inițiată de înaintași, creând o operă de o certă valoare atât pentru cultura română, cât și pentru cea sârbă.
Descrierile sunt însoțite de câteva fragmente reprezentative și exemplificări din textele acestora. Dintre scriitorii analizați în paginile cărții amintim pe: Dositej Obradović (1739-1811, personalitate marcantă pe scena politică dein Serbia), Joakim Vujić (1772-1847, deschizător de drum în dramaturgia sârbă), Dimitrije Pantić Tirol (1793-1857, eseist și întemeietorul Societății iubitorilor de literatură sârbă de la Timișoara), Lukijan Trivunov Branković (1860-1941, personalitate marcantă în lumea literelor), Nikola Nika Nikolajević (1869-1950, publicist și traducător al unor opere ale scriitorilor ruși), Dušan Gajić (1871-1941, preot și publicist), Spasoje Nikolić (1882-1951, un nume de referință în literatura sârbă din România), Slobodan Kostić (1884-1956, preot, prozator, publicist, istoriograf și statistician), Aleksandar Stanojlović (1887-1947, autor al unor lucrări monografice dedicate Banatului, dramaturg, poet și prozator), Boško Tokin (1894-1953, reprezentant al avangardei sârbe interbelice, unul dintre întemeitorii expresionismului), Vladimir Šiljegović (1908-1993, poet, prozator, autor de manuale), Ðuro Bački (191?-1978, poet, traducător din lirica română în sârbă), Mitrofan Matić (1911-1941, călugăr, reprezentant al poeziei sârbe mistice), Lazar Ilić (1914-1982, poet, prozator și memorialist), Boško Petrović (1915-2001, poet, povestitor, romancier, eseist și traducător), Čedomir Krstić (1918-1992, poet), Vladimir Čokov (1920-1986, poet și traducător), Slavko, Vesnić (1920-2004, poet, romancier, prozator și traducător), Svetomir Rajkov (1921-1995, prozator), Čedomir Čonka Klisurac (1929-1982, prozator și monograf), Vojislava Stojanović (1934-1989, poetă, prozatoare, traducătoare) etc.
Dintre scriitorii contemporani îi menționăm pe: Jelkica Petrov, Cvetko, Krstić, Živko Milin, Dušan Petrović, Stevan Bugarski, Čedomir Milenović, Draga Mirjanić, Svetozar Markov, Ivo Munćan, Miodrag Todorov, Živko Ilin, Jovan Radin Pejanov, Jaša Ćirić, Javorka Markov Jorgovan, Doru Euđen Popin, Radivoj Simonović, Miomir Todorov, Ljubomir Stepanov, Slavomir, Gvozdenović, Dušan Bajski, Miroslav Rosić, Oktavija Nedelku, Vasa Lupulović, Ljubica Rajkić, Blagoje Čobotin, Svetlana Živanov Bandu, Simonida Bugarski, Šolaja, Ljubinka Perinac Stankov, Borko Ilin etc.
La finalul volumului autorul atașează o Addenda în care explică opțiunile în ceea ce privește lista de autori incluși în cartea sa. Face totodată referire și la alte nume din literatura sârbă din România, dar care și-au amânat debutul editorial, publicându-și creațiile doar în periodice.
În realizarea acestei lucrări, Ivo Muncian a apelat la o bibliografie vastă, atât din spațiul cultural sârb, cât și din cel autohton. În acest sens au fost consultate diverse lucrări științifice apărute în Beograd, Novi-Sad, Zagreb, Timișoara, București, dar și antologii precum: „Najava”, „U plavom krugu zvezda”, „Naidraža reka”, „Spirala de aur”, „Porumbelul de argilă”, și colecțiile publicațiilor „Pravda”, „Temišvarski vesnik”, „Orizont”, „Banatske novine”, „Naša reč”, „Novi život”, „Književni život”, „Narodna kultura”, „Scrisul bănățean”, „Kulturni uputnik” etc.
Pe lângă alte volume consacrate scriitorilor sârbi și literaturii sârbe din România, cum sunt dicționarele și studiile unor personalități importante în spațiul cultural bănățean, lucrarea lui Ivo Muncian completează acest spațiu al interferențelor culturale româno-sârbe, oferind „cititorului român un posibil punct de pornire în cunoașterea adevăratei bogății a fenomenului literar sârbesc din România.”
Viviana Milivoievici