Treceți la conținutul principal

VIVIANA MILIVOIEVICI

Faceți căutări pe acest blog

Licența CC

martie 31, 2012

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Licenţa Creative Commons

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire - Distribuire în condiţii identice 4.0 Internațional .

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Postări populare

DE LA FANTASTIC LA IMAGINAR VIVIANA POCLID DEHELEAN (MILIVOIEVICI) GHEORGHE GLODEANU COORDONATE ALE IMAGINARULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE CLUJ-NAPOCA, EDITURA DACIA, 2001 Apărută la Editura Dacia, în Colecţia Discobolul, în anul 2001, cartea lui Gheorghe Glodeanu intitulată Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, aduce o notă de noutate în critica românească a secolului XXI, chiar dacă despre opera fantastică a lui Eliade s-a scris mult până în momentul de faţă. De ce o notă de noutate? Pentru că Gheorghe Glodeanu îşi începe studiul cu introducerea în contextul epocii, cu elemente teoretice despre conceptul de fantastic şi imaginar, prezent atât în literatura română cât şi în cea universală. Pentru că, după această trecere în revistă a marilor teoreticieni ai fantasticului, precum Tzvetan Todorov, Roger Callois, Ilina Gregori, Adrian Marino, şi aceştia sunt doar câţiva dintre ei, autorul realizează un fir genealogic al filiaţiilor dintre marele istoric al religilor ş

MAITREYI de MIRCEA ELIADE Romanul Maitreyi a fost scris între anii 1932 şi 1933, după reîntoarcerea lui Mircea Eliade din India. Această scriere profund autobiografică a apărut în 1933 la Editura Naţională şi s-a bucurat de un succes răsunător în rândul publicului cititor. Autorul păstrează caracterul de jurnal intim ca în Isabel şi apele Diavolului, dar romanul de faţă are o acţiune mai bine închegată epic, personajele dispunând de o conştiinţă puternică şi de energie interioară. Scrierea aparţine perioadei indiene a lui Mircea Eliade, acţiunea fiind plasată în India şi conţine una din experienţele trăite de autor în casa profesorului său de orientalistică, Surendranath Dasgupata (în roman, personajul ce-l întruchipează pe profesor se numeşte Narendra Sen – n. n.). Autorul îşi propune să fie cât mai aproape de realitate, romanul fiind conceput ca o confesiune la persoana întâi. De aici rezultă că scrierea a fost redactată în maniera autenticităţii. În roman sunt consemnate o mul

Interferențe culturale româno-sârbe Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România , Timișoara, Uniunea Sârbilor din România, 2007, 260 p. Sub auspiciile Uniunii Sârbilor din România a apărut, în 2007, în orașul de pe Bega, volumul lui Ivo Muncian, Scriitori sârbi din România. Cartea se vrea a fi o „trecere în revistă” a oamenilor de cultură sârbi, născuți și crescuți pe meleaguri românești, după spusele autorului, în Cuvântul înainte. Literatura sârbă, pe lângă cea maghiară sau germană, constituie un reper demn de luat în seamă în dezvoltarea culturii bănățene. Au apărut opere sârbești încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul Banatului, dovadă fiind primii autori de origine sârbă ce și-au manifestat talentul scriitoricesc în planul culturii românești. În opinia autorului volumului de față, primul scriitor sârb născut pe teritoriul țării noastre și întemeietorul literaturii sârbe moderne care a transformat „vechile scrieri medievale cu caracter hagiografic într-un demers al tim

Un produs Blogger